Teama si dorinta

Dorintele produc teama.

Ne dorim asa de mult sa fim cu persoana iubita, incat ne temem ca actiunile noastre sa nu o indeparteze.

Ne dorim sa fim frumosi si tineri si ne temem de batranete.

Ne dorim sa avem intotdeauna dreptate si sa fim destepti incat ne temem de critica.

Ne dorim bani mai multi si ne temem sa ne suparam sefii.

Ne dorim un post mai bun si ne temem de concurenta colegilor.

Ne dorim sa mergem in vacanta si ne temem de cursele aeriene.

Vanatorii primitivi isi doreau vanat si se temeau ca nu vor prinde nimic.
Asa au aparut animalele totemice care trebuiau imbunate.

Agricultorii primitivi isi doreau o recolta bogata si se temeau asa tare ca nu o vor avea, incat uneori practicau sacrificii umane.
Daca asupra vanatului mai ai oarecare control prin haituire si urmarirea urmelor, aspra plantelor ai mai putin control, o seceta te poate lasa flamand.
Asa a aparut religia organizata si templele.

Dorinta determina o asteptare a indeplinirii ei in viitor iar necunoasterea sorti de izbanda, asteptarea lunga si multitudinea factorilor implicati sporesc teama ca aceasta sa nu se indeplineasca.

Cea mai veche metoda de combatere a sentimentului de teama este religia.

Religia are 3 metode de alungare a fricii:

-ritualurile:
Energia emotionala consumata cu asteptarea viitorului este consumata in ritualuri. Ritualurile cu cat sunt mai vechi si cer o participare umana mai mare cu atat sunt mai bune.


-existenta unei zeitati care controleaza lumea:
Existenta unei puteri supranaturale ii arata omului limitarile sale in controlul lumii si il determina sa adopte o atitudine mai relaxata si mai fatalista.


-morala: Morala il determina pe om sa aiba un comportament mai echilibrat, sa nu-si doreasca mai mult decat ii trebuie.
Principalele pacate sunt cauzatoare de teama, doarece sunt dorinte exagerate:
-trufia-dorinta de a fi apreciat si a fi deasupra tuturor
-lacomia-dorinta de a avea mai mult
-preacurvia-dorinta de a face sex mai mult

Cea mai noua metoda de combatere a fricii este stiinta.

Spre deosebire de religie, ea ne ofera si instrumentele necesare controlului universului.

Religia incurajeaza o atitudine pasiva, de resemnare in fata fortelor superioare. Stiinta cere o atitudine activa, de intelegere si de utilizare a acestor forte.

Daca in religia puteai cunoaste viitorul doar prin semne si oracole, prin stiinta poti cunoaste viitorul cantitativ cu ajutorul legilor naturii.

Limitarile stiintei:

-Universul este foarte complex si interactiunile sunt foarte complexe, o prevedere exacta a viitorului este imposibila deoarece nu avem acces la toate informatiile.

-Sufletul nu poate fi masurat, iar stiinta nu poate opera in adancimile cetoase ale sufletului.
Stiinta bucura doar inimile unor savanti nu si pe ale maselor largi.

In concluzie: Deoarece stiinta nu a eliminat complet incertitudinile viitorului si implicit teama, trebuie combinata atitudinea activa a stiintei (intelegerea universului si folosirea fortelor sale in interes propriu), cu atitudinea pasiva a religiei (dorintele noastre nu pot fi satisfacute deoarece suntem neputinciosi si nu stim ce vrem).