sâmbătă, 6 decembrie 2008

Sindromul magarului lui Buridan in politica romaneasca

Filozoful francez Buridan spunea ca un magar flamand care avea 2 clai de fan a murit de foame nestiind pe care sa o aleaga. El demonstra astfel ca unde ratiunea nu te ajuta sa iei o decizie e mai bine sa-ti urmezi pulsiunile proprii.

Acum Basescu se afla teoretic intr-o situatie mai rea: trebuie sa aleaga intre 3 combinatii a cate 2 partide pentru a forma un guvern, iar cum oricare combinatie este viabila, doar pulsiunile sale interioare ii pot determina alegerea premierului.

Situatia se simplifica oarecum deoarece simpatia si interesul sau inclina catre PDL, deci mai raman 2 variante de guvern: PDL-PSD,PDL-PNL.
La prima vedere o alianta cu PNL ar fi mai naturala din punct de vedere doctrinar, dar in Romania nu poate fi vorba de o deosebire doctrinara intre partide, deci din acest punct de vedere si PNL si PSD sunt echidistanti fata de alianta cu PDL.

Oare ce alte pulsiuni interne il pot determina sa aleaga o varianta sau alta?

Ura care o are fata de unul sau ceilalti il poate determina sa aleaga partenerul de guvernare al PDL:

Si Tariceanu si Geoana s-au chinit sa-l suspende, dar daca din partea lui inamicului politic Geoana, acest lucru era natural, atacul lui fostului partener Tariceanu a durut mai greu.

Dragostea ranita naste ura :), disensiunile dintre Tariceanu si Basescu au devenit personale, si nu vad PNL la guvernare cu Tariceanu in frunte.

O solutie alternativa, care ar anula puterea lui Basescu ar fi ca PNL si PSD sa ramana in opozitie sa atace guvernul PDL minoritar intr-o perioada de criza, scazandu-i astfel prin influenta popularitatea lui Basescu, iar apoi ca unul din partide sa castige alegerile prezidentiale, dupa care sa schimbe usor guvernul PDL.
Problema este ca ar trebui ca in 12 luni sa fabrice un contracandidat la postul de presedinte.

Niciun comentariu: