duminică, 4 noiembrie 2012

Dupa dealuri. Cronica de film

Filmul "Dupa dealuri" de Cristian Mungiu, este foarte complex, deoarece se intretes mai multe idei:
dragostea,religia,alienarea omului modern,destinul omului,presiunea conformista a societatii,nebunia.

Cred ca filmul prezinta decadera unei lumi inchise, reprezentata de manastirea Tanacu.
Chiar la inceputul filmului se prezinta scrisa pe gard, crezul acesteia:
"Aceasta este casa Domnului, cei de alte religii nu au voie sa intre. Crede si nu cerceta"
Ideea de excludere a celorlalti si a lumii exterioare este intarita si de preot care incearca sa o alunge pe Alina, pentru a nu-i tulbura pe ceilalti.


Toti cei din manastire par ca s-au refugiat fata de lumea din afara, in propria lor lume cu ingeri,draci si semne prevestitoare.Manastirea pare o fortareata sub asediu spiritual.

Lipsita de ajutorul lumii de afara, lumea manastirii aplica metodele specifice aceste lumi supranaturale.
Ei sunt prinsi in propria lor nebunie asa cu Alina este prinsa in propria ei nebunie.
Dar lumea aceasta inchisa si rigida nu poate rezista lumii exterioare si a conflictelor ce le aduce, si sub presiunea integrarii celorlati se destrama.

Mi-a placut faptul Mungiu lasa sa se inteleaga anumite lucruri, folosind jocul de exceptie al actorilor.
(de ex. pierderea credintei de catre Voichita este sugerata de puloverul alb pe care il poarta in locul ilicului negru de la manastire).
Cristian Mungiu putea fi mai economic cu lungimea filmului, putea sa economiseasca cel putin 30min din durata filmului.Oricum i-a pierdut pe adolescentii care se harjoneau in sala de cinematograf dupa 20 min.

Dar totusi unii timpi morti din film, sugereaza ideea de spatiu in afara timpului, de infinit si te apropie cumva de atmosfera din manastire.Nu stiu daca asta a fost intentia.
Mai sunt si secvente de umor: desi manastirea functioneaza ca o secta ce isi exploateaza adeptii,si incearca sa le franga vointa, ei cred ca Alina a cazut sub influenta unei secte si de aceea are aceste probleme.

Ce nu mi-a placut a fost finalul:
Preotul, calugarii si politistii stau in duba, pe parbrizul masinii este aruncat noroi, care este sters de stergatorul de parbriz. Ce a vrut sa spuna cu asta? Nu putea sa puna o concluzie ceva?

Si in 432 si in "Dupa dealuri" sunt prezentatea relatiile umane dintr-o societate inchisa, rigida si rupta de realitate.

Niciun comentariu: